BUN VENIT, TUTUROR!

Deci, s-a incheiat si vremea fugitului. Nu mai avem unde fugi.
Planeta a fost milimetru cu milimetru cartografiata, satelitii nu ne mai permit sa ne jucam "de-a v-ati ascunselea".  Stapanii si dulaii lor sunt pretutindeni aceiasi. Scanati, vaccinati, fisati, ascultati, filati, realizam ca este din ce in ce mai dificil a ne simtii in largul nostru.
In vremea junetei cand aveam convingerea ca pot schimba lumea cu o vorba, ca a spune Adevarul fara brutalitate vindeca si construieste benefic un om, o situatie, cate un semen ma privea lung si ma intreba: Tu pe ce lume te afli ?!

Aceasta introducere am facut-o pentru a justifica titlul si citatul cu care deschid blogul.
Cred sincer ca singurul refugiu al multora dintre noi este Gradina Icoanei, locul in care sunt asezate in pace imaginile sfinte ale fiecaruia: Dumnezeu Insusi in bratele Maicii Sale, chipurile parintilor, ale prietenilor adevarati, ale carturarilor care au sfintit Limba Romana, iarba cu miros de ploaie si busuioc, nucii, teii si ciocarliile.
In aceasta Gradina nu poate patrunde brutal sau cu viclenie nimeni, dar din ea pot razbate vindecator imagini, amintiri, semne, menite sa ne sprijine in lumea exterioara si toate aceste posibile leacuri le transpunem in cuvinte.
Vorbele avvei Macarie le-am reprodus ca pe o nazuinta. Stiu ca abordarea subiectelor dureroase din zona socialului, neplacute politic, incomode in plan religios, delicate etic, poate genera alunecarea spre o exprimare mai directa. Am convingerea ca a expune un punct de vedere personal, argumentat tematic, in maniera decenta, este necesar in momentul de fata, cand majoritatea siturilor fals independente au impus cenzurarea informatiei corecte, a adevarului, permitand exprimarile vulgare, vehicularea unor informatii neverificate si inducerea controlata a confuziei pe toate planurile.
Va doresc si imi doresc sa punem vorbe drepte si cuviincioase pe gandurile toate si sa ne fie Gradina Icoanei loc de pace si bucurie.